Despre poluarea mediului și curățenia sufletului

276

Avem în ultimul timp tot mai multe discuții privind  poluarea mediului însă deseori evităm să spunem că această poluare este făcută de mâna omului. Oare mediul e poluat de oameni cu sufletul curat?

Pentru a sensibiliza populația comunei privind starea mediului, noi, tinerii voluntari din comuna Pepeni ne-am mobilizat sâmbătă 25 iulie la o acțiune de salubrizare a terenurilor din preajma fostei stații de epurare.

Am procurat mănuși, saci și am purces la muncă. Unul dintre colegi a venit cu transport, un motocultor cu remorcă, în care am adunat deșeurile.

     Am devenit și mai motivați când am văzut mai multe animale aduse la pășunat deoarece am fi avut în față un frumos peisaj  pastoral dacă pășunea nu era împresurată din abundență cu deșeuri, rodul iresponsabilității oamenilor.

Atunci și mi-a apărut în minte această paralelă dintre deșeuri și sufletul oamenilor care le lasă pe pășunile unde își aduc animalele.

De cealaltă parte, prin acțiunea noastră noi ne-am propus să mobilizăm oamenii și să-i responsabilizăm. Chiar dacă mulți din tineri nu locuiesc în acea regiune și nu sunt afectați în mod direct de acele deșeuri, și-au unit eforturile pentru a contribui nemijlocit la un sat, o comuna și, în final, la  o planetă curată.

    Am fost plăcut surprinși de faptul că a venit să ne dea o mână de ajutor domnul Mihail Cazacu, fermier din satul Slovianca. Fără să-i fi cerut cineva acest lucru el a trimis un tractor cu remorcă pentru a duce gunoiul într-un loc autorizat, ușurându-ne  misiunea.

   Am înțeles atunci că există oameni care sunt gata să se alăture inițiativelor frumoase, important e să existe apeluri în acest sens.

Sperăm că în viitor mai multă lume: fie tineri sau vârstnici, muncitori sau întreprinzători sa se alăture la astfel de inițiative.

În acea zi, chiar dacă am lucrat mai multe ore în șir, pe caniculă, am reușit să curățim un sector destul de extins de unde am colectat două remorci pline cu deșeuri.

Am plecat acasă împliniți deoarece am lăsat în urmă acel peisaj pastoral pe care nu-l găsisem atunci când am venit.

Sperăm că, văzând astfel de acțiuni, oamenii își vor schimba acele obiceiuri înrădăcinate de mult timp potrivit cărora își fac curățenie în case și curți și se simt gospodari iar după aceea aruncă gunoiul pe spațiul public, în râpi și pe văi de parcă acestea n-ar face parte din spațiul în care trăiesc.

Până la urmă aceste deșeuri aruncate pe pajiști și în râpi creează impresia despre satele noastre și nu gospodăriile somptuoase ale celor care le aruncă.

Mariana Botnari